La trap - Grant Golliher, Ellen Daly

La trap - Grant Golliher, Ellen Daly

short-message

Pret: 47.00 RON

La trap: Lectii de viata, leadership si empatie de la un cowboy nonconformist / Think Like a Horse: Lessons in Life, Leadership, and Empathy from an Unconventional Cowboy de Grant Golliher si Ellen Daly este o filozofie accesibila despre viata, leadership si parenting formulata de autor in urma experientei de zeci de ani acumulate ca dresor de cai. Cartea te poate ajuta sa devii mai rabdator si mai putin critic, sa-ti depasesti traumele sau dependentele, sa-ti infrunti fricile, sa-ti consolidezi increderea, sa-ti deblochezi potentialul neexploatat sau sa descoperi care e marea ta pasiune. Prefata la editia in limba romana a cartii este semnata de actorul si dresorul de cai Denis Stefan. Iata mai jos doar un scurt citat din acest text: La Trap nu este doar o carte de dezvoltare personala, chiar daca se inscrie in acest trend al lumii noastre in care cautam raspunsuri prin diferite mijloace, ci este o carte care ARE raspunsul la multe intrebari. Daca vrei sa-l stii si tu, INTREABA CALUL! Dupa ce a dresat mii de cai, multi dintre ei traumatizati sau abuzati, Golliher a reusit sa invete lectii esentiale despre comunicare, limite, corectitudine, incredere si respect - lectii care nu se aplica doar cailor, ci si oamenilor. Acesta este de altfel si motivul pentru care celebritati, directori din Fortune 500, antrenori profesionisti, judecatori de la Curtea Suprema si chiar familii obisnuite din intreaga lume se ingramadesc in fiecare an la ferma lui din Wyoming (SUA) pentru a lua parte la ceea ce un CEO a numit "cea mai transformatoare experienta de care am avut parte vreodata". Grant Golliher are o experienta de peste 40 de ani in dresarea cailor. El foloseste pentru a castiga increderea si ascultarea cailor pe care ii dreseaza o metoda numita "imblanzirea cailor". Aceasta inseamna ca poate obtine ceea ce isi doreste de la caii sai folosind metode blande, fara sa-i forteze si fara sa apeleze la metode dure. De fapt, metoda lui se bazeaza in principal pe intelegerea modului in care gandesc caii si pe folosirea acestor informatii pentru a dezvolta un parteneriat benevol, intemeiat pe incredere si respect de ambele parti. Grant si sotia lui Jane sunt proprietarii fermei Diamond Cross Ranch din Wyoming, care detine locuri de cazare pentru angajatii si proprietarii marilor companii din topul Fortune 500. Acestia vin la ferma lui Grant pentru a participa la demonstratii de imblanzire a cailor sau la competitii private de rodeo, pentru ca, de-a lungul anilor, demonstratiile lui Grant s-au dovedit a fi lectii foarte valoroase despre leadership si comunicare. Grant Golliher nu este un foarte bun cunoscator al psihologiei umane, ci mai degraba un foarte bun cunoscator al comportamentului cabalin, fiind un cowboy care a terminat doar studiile liceale si care a devenit mai tarziu un dresor de cai foarte apreciat. In cartea de fata el ne prezinta o serie de lectii de viata valoroase pe care le putem invata din experienta lui de dresaj cu caii. Prin intermediul acestora, vom constata ca intre cai si oameni exista destul de multe similitudini, si ca, asa cum caii reactioneaza la anumite tehnici de dresaj si refuza sa coopereze la altele, si oamenii sunt la fel. Ei reactioneaza pozitiv in anumite imprejurari si se opun pur si simplu in altele. De aceea, aceasta carte ar trebui sa fie o lectura obligatorie pentru toti liderii. Te invit asadar sa descoperi, in randurile care urmeaza, unele dintre cele mai originale lectii de viata si de leadership pe care le vei primi vreodata! Cartea este impartita in 15 capitole, dupa cum urmeaza: CAPITOLUL UNU : Nu poti minti un cal Caii sunt ca o oglinda. Ca animale de prada, caii sunt extrem de sensibili, putand intra in armonie cu limbajul si energia corpului uman. Astfel, ei reusesc sa vada cine suntem cu adevarat, nu cine pretindem ca suntem. Poate tocmai de aceea, oamenii care petrec mai mult timp in preajma cailor incep sa se schimbe. In bine... Traim ceea ce am fost invatati sa traim. Anumiti triggeri provoaca anumite reactii. Poate ca un cal sfios - care se teme sa-i fie atinse fata sau urechile si sa fie inseuat - a fost batut. Un cal agresiv poate ca a fost rasfatat si i s-au tolerat comportamentele nerespectuoase pana cand a devenit periculos. De aceea, pentru a le castiga increderea, trebuie sa le oferim libertatea de a alege.La fel se intampla de cele mai multe ori si in cazul oamenilor care au fost raniti sau care au fost educati gresit. Nu exista o cale mai buna de a le castiga increderea decat lasandu-i pe ei insisi sa aleaga.Intrezareste speranta. Relatiile, indiferent ca este vorba despre relatii intre oameni, sau intre oameni si animale, trebuie sa se bazeze pe incredere. Pentru ca atunci cand cineva are incredere in noi, sau atunci cand noi insine avem incredere in noi, suntem capabili de lucruri extraordinare. Garduri rezistente, baza moale. Cu totii am fost raniti la un moment dat din punct de vedere fizic, emotional sau mental. De aceea, de multe ori, pentru a nu mai suferi din nou, avem tendinta sa fugim chiar si de oamenii care nu vor sa ne faca vreun rau. Insa nu fuga reprezinta solutia. Solutia pentru a ne proteja in viitor de suferinta este atitudinea noastra. Limitele clare, rabdarea, smerenia, transparenta, reticenta de a judeca si compasiunea fata de suferintele pe care nu le putem vedea, acestia sunt pilonii care ne vor ajuta sa ne simtim in siguranta si sa ne protejam de suferinte inutile. CAPITOLUL DOI : Instinctul nu poate fi predat, dar poate fi invatat Cum sa "ai instinct". Instinctul este o combinatie de sensibilitate, intuitie si empatie. Este unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sa le invete cineva atunci cand lucreaza cu caii sau cu oamenii. Inainte ca un cal sa faca ceva – sa se zbata, sa loveasca, sa muste, sa se sperie - se pregateste. La fel si oamenii, inainte sa faca un lucru rau, se pregatesc. Daca am da dovada de mai multa empatie si am fi mai atenti la mesajele nerostite din jurul nostru, am putea evita multe tragedii si am putea sa-i ajutam pe foarte multi din semenii nostri.Presiune si eliberare. Atat in relatiile cu caii, cat si in relatiile cu oamenii trebuie sa te folosesti de instinct si sa iti dai seama cand e un moment propice sa actionezi si cand ar trebui sa o lasi mai moale. Asemenea cailor, oamenii nu raspund bine presiunii constante. Instinctul te va ajuta intotdeauna sa iti dai seama cand e momentul potrivit sa adaugi presiune si cand ar trebui sa mai detensionezi situatia. Relaxarea este la fel de importanta ca si presiunea pentru ca invatarea sa aiba loc. Cand incerci sa-ti formezi instinctul. Noi, oamenii, tindem sa fim distrasi cu usurinta de agitatia din jurul nostru sau sa ne lasam absorbiti de propriile ganduri si sentimente. Astfel, ratam indicii care sunt chiar in fata ochilor nostri. Sau le vedem, dar le interpretam gresit, fiindca le privim prin filtrul propriilor sentimente. Instinctul nu e innascut, instinctul se dezvolta, fiind atenti la ceea ce se intampla in jurul nostru dincolo de aparente. CAPITOLUL TREI: Da-i numele la inaltimea caruia vrei sa se ridice Puterea unui nume. Numele creeaza asteptari. Multe dintre traditiile antice sustineau numele ii confera persoanei care il poarta o putere misterioasa. Oamenii si caii tind sa devina ceea ce noi ne asteptam sa devina. Pentru ca suntem mult mai afectati de parerile si de asteptarile altor oameni decat ne dam seama - mai ales de ale oamenilor pe care-i respectam sau pe care-i admiram. De aceea, orice persoana influenta sau care se bucura de autoritate trebuie sa acorde o atentie deosebita modului in care le vorbeste celor care o admira. Pentru ca atunci cand li se arata respect si recunostinta, oamenii tind sa se ridice la inaltimea asteptarilor. Ai incredere in progres. Uneori dezamagirile si esecurile din trecut nu ne lasa sa vedem progresele din prezent sau ne impiedica sa intrezarim potentialul din noi sau din cineva apropiat. In aceste conditii, noi singuri nu ne permitem sa evoluam, din cauza ca nu suntem capabili sa observam progresul inregistrat. Acest soi de orbire, ne impiedica sa ne atingem adevaratul potential. Iertarea e o alegere - dar nu e intotdeauna una usoara. Vedem doar ce vrem sa vedem - si, uneori, daca am fost raniti, ni se pare ca toata lumea vrea sa ne faca rau. Multi dintre noi nu constientizam ca percepem viata printr-un filtru al neincrederii, al temerii si al cinismului, uitand ca doar iertarea are acea forta uriasa capabila sa determine un om care a gresit mult in trecut sa se schimbe si sa se transforme intr-o varianta mai buna a lui. CAPITOLUL PATRU: Stabilirea unor limite clare contribuie la fericirea cailor Respectul este mai presus de prietenie. Respectarea limitelor este una dintre primele si cele mai importante lectii pe care trebuie sa le invete un cal daca vrea sa fie acceptat ca membru al hergheliei si sa devina un bun partener al oamenilor. Tendinta noastra este sa credem ca, daca suntem suficient de prietenosi cu un cal, si el va fi cu noi. Dar caii rasfatati si tratati cu prea multa ingaduinta vor deveni agresivi si vor fi dificil de controlat. La fel se intampla si cu copiii care sunt prea rasfatati. Fii cat de bland poti, dar categoric atunci cand e necesar. Impunerea unor limite clare este un aspect esential in toate domeniile vietii. Cand oamenii depasesc limitele, ne infuriem si devenim frustrati. Dar la ce ne putem astepta, daca n-am fost clari in privinta lor, inca de la inceput? Prin urmare, fii cat se poate de bland, dar impune-ti limitele! Iar cand blandetea nu functioneaza, poti adauga treptat presiune pana incepi sa vezi ca are loc o schimbare. O lectie despre limite. Limitele trebuie impuse de la inceput sau cat mai repede, pentru ca e mult mai greu sa te intorci in urma si sa indrepti lipsa de respect care a devenit deja obisnuinta. In afara de asta, pentru ca limitele sa functioneze, trebuie sa fie clare, constante si sa aiba consecinte. Poti fi bland fara sa renunti la limite. Multi oameni considera ca limitele presupun asprime si rigiditate. Dar nu trebuie ca lucrurile sa stea neaparat asa. Regulile pot fi instituite si prin blandete si fermitate. Pentru ca, in fond, nu tu esti cel care actioneaza cu asprime, ci calul, sau copilul, prin alegerea pe care o fac. Limitele ne pot aduce laolalta. De multe ori, percepem limitele ca pe niste linii de separare intre noi si ceilalti, fie ca e vorba de o persoana, un cal sau un caine. Totusi, folosite in mod corect, limitele nu separa, ci, mai degraba, unesc. Ele ii aduc pe oameni pe aceeasi lungime de unda cu privire la asteptarile pe care le au, cladind increderea bazata pe claritate si consecventa. CAPITOLUL CINCI: Inlesneste o alegere corecta si ingreuneaza o alegere gresita "Libertatea de a alege este absolut fundamentala." Misiunea unui lider este de a-i pregati pe oameni sa obtina succes creand un mediu de invatare, in care asteptarile si limitele sunt bine definite, si in care oamenii sunt liberi sa aleaga. Atat caii, cat si oamenii apreciaza aceasta libertate de alegere si invata destul de rapid in astfel de conditii. Pentru ca nu ne place ca cineva sa ne spuna ce avem de facut sau sa ne forteze impotriva vointei noastre, in schimb, acceptam cu usurinta instructiunile atunci cand ni se ofera libertatea de a face propriile alegeri. Dincolo de lupta vointelor. Daca un copil are un acces de furie si cedezi, facandu-i pe plac, acesta va face mereu alegerea gresita. Daca un cal loveste din copita si descaleci imediat si-l lasi sa se intoarca in herghelie, acesta va face mereu alegerea gresita. Dar, in dresajul cailor, corect este sa nu reduci presiunea cata vreme calul opune rezistenta. Astfel, el va deprinde comportamentul corect. Acelasi lucru este valabil si pentru modul in care ne educam copiii. Nu poti forta loialitatea. Atunci cand oferi libertate de alegere transformi conflictele in parteneriate. Cand oamenii sau caii simt ca le respecti autonomia si ai incredere ca vor face alegerile corecte, chiar si cand intorci privirea, ei iau initiativa si devin proactivi si mai responsabili. Caii invata extrem de repede ca eliberarea pe care o cauta vine cand fac alegerea corecta. Lucrand cu caii, Grant Golliher s-a convins de faptul ca adevarata supunere si, mai important, loialitate, se castiga doar acordand libertate si stabilind limite clare si constante. CAPITOLUL SASE: Nu te grabi sa iei, grabeste-te sa dai. Atunci cand un cal sau o persoana se straduieste, insa simte ca efortul nu ii este apreciat, de multe ori se retrage sau renunta. De aceea, efortul trebuie recompensat intotdeauna, indiferent de cat de mici sunt schimbarile pe care le genereaza. Pentru ca altfel, omitand micile semne de schimbare, pe motiv ca nu sunt suficient de evidente, riscam sa pierdem increderea celor de langa noi. Apreciaza cel mai mic efort si cea mai mica schimbare. Un cuvant de incurajare, un compliment, un multumesc - toate acestea transmit urmatorul mesaj: "Vad ca te straduiesti, si apreciez asta". Atunci cand oamenii sau caii simt ca sunt vazuti sau respectati, se deschid si depun si mai mult efort. Daca nu au incredere in mine, nu-i pot ajuta. Nu poti forta un animal sau un om paralizat de frica sa aiba incredere in tine. Mai intai, trebuie sa-i lasi sa isi infrunte teama, altfel vor opune rezistenta. In momentul in care vor capata incredere in tine, atat caii, cat si oamenii, se vor supune. Increderea necesita timp. Atunci cand un cal sau un om a fost traumatizat sau abuzat, este lesne de inteles ca-si pierde increderea, si nu doar in persoana sau in situatia care-l raneste; acestia nu au mai au incredere in nimeni. CAPITOLUL SAPTE: Nu e vorba doar de ziua de azi, ci de restul vietii lui In primii doi ani din viata unui cal, ii construiesti fundatia. Instruirea unui cal seamana cu construirea unei case. In fiecare zi, mai pui cate o caramida pe acea fundatie. Uneori, sunt caramizi mici, care umplu spatiile goale; alteori sunt pietre mari, de colt. Daca vrei sa te asiguri ca acea casa va rezista timp de multi ani, nu-ti permiti sa lasi niciun spatiu liber in fundatie. De aceea, este important sa lucrezi cu un cal tanar constant, zilnic. Pentru cal, pietrele de colt sunt increderea, disciplina, respectul, limitele si etica muncii. Odata ce construiesti fundatia, casa se va ridica destul de repede, dar, daca lasi spatii libere, ele isi vor spune cuvantul mai tarziu si intreaga constructie va risca sa se prabuseasca . O fundatie solida dureaza o viata intreaga. Cand lucreaza cu cai mai batrani, care au avut un inceput dificil in viata, Grant Golliher nu incearca sa repare anumite probleme, pur si simplu o ia de la capat si ii trateaza ca si cum n-ar fi fost dresati niciodata. Incearca sa ii aduca pe un drum nou, unul care se bazeaza mai degraba pe libertate decat pe constrangere, pe incredere, si nu pe teama. Si in ciuda faptului ca e nevoie de mult timp si de multa rabdare pentru a recladi o fundatie, se gandeste ca: Nu e vorba doar de azi, ci de restul vietii lui. Dupa cum vom vedea in aceasta sectiune, si in cazul oamenilor care au trecut prin incercari grele, fundatia poate fi reconstruita de la 0 urmele adanci ale suferintei fiind astfel sterse... El ma face sa ma simt inteleasa. Atunci cand nu ne calibram realist asteptarile, riscam sa fim dezamagiti. In schimb, atunci cand ii intelegem pe cei din jur si avem asteptari realiste de la ei, avem toate sansele sa contribuim la un progres. CAPITOLUL OPT : Daca gestionezi o atitudine, nu va trebui sa gestionezi o actiune Iubirea presupune disciplina. Daca tu n-o aplici, altcineva va trebui s-o faca, pe parcurs, si, pana atunci, problema se va inrautati, iar reactia va fi mai puternica. Asta le spun si parintilor: daca nu va disciplinati copiii, mai devreme sau mai tarziu vor ajunge sa nu mai respecte deloc regulile. Nu-si vor respecta profesorii si, in cele din urma, nu vor respecta societatea, astfel ca vor fi disciplinati de fortele de ordine. Vor ajunge la inchisoare, suparati si nemultumiti de lume, simtind ca sistemul este nedrept. Stiti ce e cu adevarat nedrept? E nedrept ca oamenii responsabili de cresterea lor nu s-au deranjat niciodata sa stabileasca o limita si s-o respecte cu consecventa. Cati tineri o iau razna fiindca parintii lor i-au iubit, dar nu i-au disciplinat? Cum sa gestionezi o atitudine. Sa gasesti echilibrul perfect intre fermitate si corectitudine, nu e deloc usor. Oricat de greu ar fi insa, atunci cand vine vorba de corectarea unei atitudini, cel mai important este sa-ti amintesti sa nu faci rau. Disciplina nu se face atunci cand esti furios sau frustrat, pentru ca pentru a disciplina e nevoie in primul rand sa fii cat se poate de bland si totodata cat se poate de ferm. Cand vine vorba de cai, marturiseste autorul, cea mai importanta lectie pe care a invatat-o vreodata despre disciplina e urmatoarea: daca gestionezi o atitudine, nu va trebui sa gestionezi o actiune. Acest lucru este la fel de valabil si in cazul oamenilor. Daca am fi mai atenti la comportamentele celor din jurul nostru si am identifica semnele unor eventuale probleme, am putea interveni inainte ca altii sa fie raniti. Niciodata nu e prea tarziu sa incerci. Impertinenta trebuie gestionata rapid, clar, ferm si definitiv. Indiferent cata vreme ai mers pe un drum, nu e niciodata prea tarziu ca sa te schimbi si sa te apuci sa faci ceva diferit. Nu e niciodata prea tarziu sa devii mai modest si sa incepi sa faci si sa spui lucrurile potrivite. CAPITOLUL NOUA: Poti fi mai aspru sau poti fi mai bun Preschimba raul in bine. Orice lucru rau poate fi transformat in unul bun. Nu putem controla intotdeauna ce ne iese in cale si, uneori, trebuie sa suportam durerea pierderii, a sentimentelor ranite sau a tradarii, pana cand rana e vindecata de timp. Insa, de fiecare data cand ne confruntam cu o provocare sau cu un regres, trebuie sa ne intrebam daca nu cumva exista si un lucru bun in acea intamplare pe care am perceput-o pe moment doar ca suferinta. "E usor sa fii aspru, dar e greu sa traiesti asa". In viata, nu trebuie sa mizam pe o singura carte, ci trebuie sa fim deschisi unei infinitati de posibilitati. Pentru ca atunci cand ne bazam pe o singura varianta si acea varianta pica, riscam ca intreg universul nostru sa se prabuseasca. CAPITOLUL ZECE: Nu te teme sa avansezi Daca revine, inseamna ca invata. Cand un cal face o greseala sau pica un test, spune autorul, pentru ca se teme sau e nesigur, nu-l pedepsesc - pentru ca daca as face-o, ar asocia greseala cu pedeapsa si sansa de a incerca din nou s-ar diminua. In schimb, daca i se ofera libertatea de a alege sa mai incerce, inca o data, si inca o data, in mod sigur va invata . Cei mai buni cai si cei mai buni oameni stiu ca nu trebuie sa reuseasca din prima incercare si nu se tem sa arate ridicol esuand in mod repetat. Ei au curajul sa incerce din nou si din nou, pana cand reusesc. Altfel, teama de esec te poate impiedica sa inaintezi si te poate face sa ratezi o multime de oportunitati. In zona de confort, progresul e minor. Invatam unele dintre cele mai importante lectii atunci cand iesim din zona de confort. Daca alegem confortul sigurantei permanente, atunci nu vom sti niciodata cat de departe am fi putut ajunge in viata, daca ne-am fi fortat, chiar si numai putin, limitele. CAPITOLUL UNSPREZECE: Toti caii au nevoie de un scop Presiunea dezvaluie scopul. In conditii de stres, invatam cine suntem. Presiunea "da la o parte straturile", "intorcandu-ne la fundamentele sensului existentei umane si ale propriei persoane". Calatoria e scopul, nu destinatia. Unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le putem face pentru un cal sau pentru un om este sa-l ajutam sa-si gaseasca scopul in viata, chemarea. Asta pentru ca, de multe ori, suntem dusi in eroare de propriile noastre dorinte, iar cand atingem obiectivele care ne imaginam ca ne vor face fericiti, nu ne simtim nici pe departe asa cum ne-am imaginat. Iar de multe ori explicatia pentru acest lucru o reprezinta faptul ca scopul nostru nu este un trofeu, un numar in contul bancar sau un titlu, ci mai degraba un mod de viata care reprezinta o sursa continua de satisfactii. CAPITOLUL DOISPREZECE: Arata-ti si cealalta latura Majoritatea oamenilor au o latura "pozitiva" si una "negativa". Exista acea latura a noastra pe care vrem s-o aratam lumii: latura increzatoare, stapana pe sine. Si exista latura pe care vrem s-o ascundem, intrucat arata ca am fost raniti sau speriati sau rusinati sau umiliti. Nu vrem ca cineva sa vada sau sa atinga aceasta latura. Alergam in cerc, precum caii, asigurandu-ne ca afisam latura pozitiva si evitam situatiile care ar putea sa expuna lucrurile pe care nu vrem sa le vada ceilalti. Insa, fiind atat de preocupati de acest lucru, uitam ca nu e nimic rau in a-ti arata slabiciunile, suferintele sau fricile. Nu e atat de rau sa te arati vulnerabil. Ba din contra, aratandu-ne slabiciunile, si normalitatea pana la urma, avem toate sansele ca oamenii sa dea dovada de mai multa rabdare si intelegere fata de noi, ba mai mult decat atat, sa inceapa sa se pretuiasca mai mult pe ei insisi. Capacitatea de a recunoaste ca au slabiciuni si curajul de a le lasa sa iasa la iveala este o trasatura a marilor lideri. Ei nu-si ascund slabiciunile, suferintele sau fricile. Ei nu se tem sa para, sau chiar sa fie vulnerabili. Ei vorbesc despre greselile lor si nu sunt prea orgoliosi sa recunoasca cand gresesc. In final, nu imi ramane decat sa te invit sa citesti intreaga carte, care reprezinta o incununare a unei munci de 12 ani pe care Grant si sotia lui Jane au depus-o pentru ca povestile de la ferma lor din Wyoming sa nu ramana nespuse. Farmecul aparte al cartii consta in faptul ca lectiile de viata nu sunt moralizatoare, ci reprezinta exemple desprinse din realitate care te vor convinge de modul cum functioneaza lucrurile si te vor lasa pe tine sa alegi ceea ce crezi ca e mai bine pentru tine, familia ta, copiii tai sau compania ta. Cartea nu iti spune: "Nu e bine sa iti rasfeti copiii!", dar iti arata ca atunci cand lucrezi cu un cal - exista consecinte pentru cal atunci cand acesta face alegeri gresite si exista recompense pentru alegerile corecte. In rest... nu trebuie decat sa ii dai libertatea de a alege... Traducere din limba engleza de Diana-Maria Trancuta.

Recomandari

Newsletter Ele.ro

Alege
  • person

    "nu mi-a ramas decat cuvantul..."

Blog Ele.rochevron_right
Forum Ele.rochevron_right